Conditii generale de calatorie

Condiții de ieșire din țară pentru cetățenii români minori

Cetăţenii români minori pot călători în străinătate în baza documentului de călătorie individual valabil – pașaport sau carte de identitate (minori peste 14 ani) numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali. Prin reprezentant legal se înțelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligațiile părintești față de minor. *art. 2 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare

ATENȚIE – Certificatul de naștere nu reprezintă document de călătorie!

Poliţiştii de frontieră permit ieşirea din ţară a unui cetăţean român minor – numai dacă este însoţit de o persoană fizică majoră – în următoarele cazuri:

1. MINORUL ÎNSOȚIT DE AMBII PĂRINȚI

Minorul care călătorește în străinătate însoțit de ambii părinți i se permite ieşirea din România în baza documentului de călătorie individual, fără a fi necesară prezentarea unor documente suplimentare. *art. 30  alin. (1) lit. a) din Legea 248/2005

2. MINORUL ÎNSOȚIT DE UNUL DINTRE PĂRINȚI

Minorul care călătorește însoțit doar de unul dintre părinți i se permite ieșirea din țară în următoarele situații:

• dacă părintele însoțitor prezintă o declarația a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia;

• dacă părintele însoțitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredințat sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;

La aprecierea îndeplinirii condițiilor de ieșire din țară se vor lua în considerare inclusiv hotărârile judecătorești emise în alte state, sub rezerva recunoașterii acestora de către autoritățile române.

În ceea ce privește procedura recunoașterii hotărârilor străine, trebuie făcută distincție între hotărârile pronunțate de o instanță dintr-un stat membru UE și cele pronunțate într-un stat terț.

• dacă părintele însoțitor face dovada decesului celuilalt părinte;

Se permite ieșirea din țară în baza prezentării, în original sau copie legalizată, a unuia dintre documentele doveditoare ale decesului:

–  certificat de deces, valabil şi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condițiile legii;

–  hotărâre judecătorească de declarare a morții, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;

–  comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă.

• dacă părintele însoțitor face dovada că celălalt părinte este decăzut din drepturile părintești sau declarat dispărut, în condițiile legii;

Dovada decăderii din exercitarea drepturilor părintești se face doar prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă/definitivă, pronunțată de instanța de tutelă.

NOTĂ – Prin Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost abrogat Decretul nr. 31 din 30 ianuarie 1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice, act normativ care prevedea procedura aplicabilă pentru declararea dispariției unei persoane, astfel că, în prezent, nu mai există reglementare legală expresă pe acest segment. Având în vedere că această instituție juridică nu mai există, potrivit noilor reglementări legale, considerăm că excepția prevăzută la art. 30 alin. (2) din Legea nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la părintele declarat dispărut, în condițiile legii, a devenit caducă.

• dacă părintele însoțitor prezintă o hotărâre a instanței de judecată care suplinește acordul celuilalt părinte;

Hotărârea instanței de judecată de suplinire a acordului celuilalt părinte vizează situațiile în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului sau când unul dintre părinți se află în imposibilitatea de a-și exprima voința. Hotărârea instanței de judecată trebuie să fie definitivă, cu excepția cazurilor în care a fost pronunțată pe calea ordonanței președințiale.

Ordonanţa președințială cu privire la permiterea ieșirii din țară a unui minor este provizorie şi executorie, iar dacă nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte imediat (i se permite ieșirea din țară), până la soluţionarea litigiului asupra fondului (art. 997 alin. (2) din Codul de Procedură Civilă).

* Recunoașterea hotărârilor pronunțate într-un stat membru al Uniunii Europene:

Hotărârile judecătorești pronunțate într-un stat membru cu privire la exercitarea răspunderii părintești față de un copil, care sunt executorii în acel stat, se recunosc în România fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură specifică.

Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea şi executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială şi în materia răspunderii părintești

Conform prevederilor menționate în paragraful anterior, o hotărâre judecătorească pronunțată de către o instanță competentă dintr-un stat membru UE cu privire la exercitarea răspunderii părintești este recunoscută la trecerea frontierei, cu condiția ca documentul să fie tradus în limba română şi legalizat.

* Recunoașterea hotărârilor pronunțate într-un stat terț:

Legislația internă, prin dispozițiile art. 1095-1102 din Codul de Procedură Civilă reglementează, în principiu, procedura recunoașterii hotărârilor străine dintr-un stat care nu este membru al U.E. Astfel, hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetățenilor statului unde au fost pronunțate sau dacă, fiind pronunțate într-un stat terț, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetățenie al fiecărei părți ori, în lipsă de recunoaștere, au fost pronunțate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internațional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internațional privat român şi a fost respectat dreptul la apărare.

Potrivit acestor prevederi, este necesar ca partea care dorește recunoașterea  hotărârii pronunțată de instanța dintr-un stat terț, să adreseze instanțelor competente române o cerere de recunoaștere, cu excepția hotărârilor pronunțate în statele terțe cu care România are încheiate convenții/acorduri/tratate de asistență juridică în materie civilă sau de drept al familiei sau a celor pronunțate în temeiul Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecția copiilor, ratificată de România prin Legea nr. 361 din 11 decembrie 2007.

Lista statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 19 octombrie 1996 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecția copiilor se regăsește pe site-ului oficial al Conferinței de la Haga, www.hcch.net.

Din momentul recunoașterii hotărârii de către instanța competentă română, aceasta beneficiază de autoritate de lucru judecat, putând fi folosită în fața autorităților de aplicare a legii, producând aceleași efecte ca o hotărâre pronunțată pe fond de o instanță competentă din România.

În acest sens, polițistul de frontieră permite ieșirea din țară a minorului cetățean român, care face obiectul unei hotărâri judecătorești prin care a fost stabilită autoritatea părintească, pronunțată într-un stat terț, pe baza următoarelor documente:

• hotărâre judecătorească de recunoaștere, emisă de o instanță din România;
• hotărâre judecătorească (însoțită de traducerea legalizată) pronunțată în statul terț care este semnatar al convențiilor/acordurilor/tratatelor menționate mai sus

3. MINORUL ÎNSOȚIT DE REPREZENTANTUL LEGAL

Cetățeanul român minor care călătorește însoțit de un reprezentant legal i se permite ieșirea din țară în baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă/definitivă, din care să reiasă că persoana/persoanele însoțitoare exercită drepturile și obligațiile părintești asupra acestuia.

4. MINORUL ÎNSOȚIT DE O TERȚĂ PERSOANĂ (ALTA DECÂT PĂRINȚII SAU REPREZENTANTUL LEGAL)

Dacă minorul cetățean român este însoțit de o persoană, alta decât părinții sau reprezentantul legal, i se permite ieșirea în aceleași condiții şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoțitoare prezintă:

Declarația ambilor părinți sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supraviețuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, datele de identitate ale însoțitorului respectiv.În acest caz se solicită și hotărârea judecătorească de stabilire a autorității părintești sau de desemnare a reprezentantului legal, rămasă definitivă și irevocabilă/definitivă.

• Certificat de cazier judiciar. Certificatul de cazier judiciar trebuie să fie prezentat inclusiv de cetățenii străini care însoțesc un cetățean român minor. Se iau în considerare numai certificatele emise de către autoritățile române, respectiv Direcția Cazier Judiciar, Statistică şi Evidențe Operative din cadrul I.G.P.R., prin subunitățile de poliție în care există ghișeu de cazier judiciar, sau misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, conform prevederilor Legii 290/2004 privind cazierul judiciar, cu modificările și completările ulterioare. Facem precizarea că valabilitatea certificatului de cazier judiciar este de 6 luni de la data eliberării.

Poate avea calitatea de însoțitor și o persoană anume desemnată din cadrul unei companii care desfășoară activițăți de transport persoane. 

• Documente din care să rezulte calitatea de persoană desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane, în cazul în care minorul este însoțit de aceasta.

5. MINORUL CU DOMICILIUL/REȘEDINȚA ÎN STRĂINĂTATE

• Dacă minorul, cetățean român, are domiciliul sau reședința în străinătate, i se permite ieșirea din România, fără prezentarea unei declarații din care să rezulte acordul părintelui/părinților, dacă însoțitorul prezintă la controlul de frontieră documente care atestă faptul că minorul se deplasează în statul de domiciliu/reședință.
• În situația în care minorul este însoțit de o terță persoană (alta decât parinții sau reprezentantul legal), aceasta trebuie să prezinte certificatul de cazier judiciar și, după caz, actul din care să rezulte calitatea de persoană desemnată din cadrul unei societăți comerciale autorizate, în condițiile legii, să desfășoare activități de transport internațional de persoane.

Atestarea destinației călătoriei se face prin bilete de călătorie emise de companiile transportatoare, pentru întregul parcurs al călătoriei. În situaţia în care nu sunt îndeplinite aceste cerințe legale (ex: la frontiera terestră se prezintă un minor care are domiciliul/reședința în alt stat şi călătorește spre acesta cu mijloace de transport care nu sunt operate de companii transportatoare şi nu poate prezenta bilete care să ateste destinația, sau la frontiera aeriană pentru călătoria minorului sunt prezentate bilete care nu atestă destinația finală către statul de domiciliu/reședință, ci doar către un alt stat de tranzit), este necesar ca însoțitorul minorului să completeze olograf o declaraţie pe propria răspundere în fața organelor poliţiei de frontieră, din care să rezulte că ţara de destinaţie a călătoriei este cea de reşedinţă/domiciliu a/al minorului.

În cazul în care destinația călătoriei nu poate fi dovedită prin bilete de călătorie emise de companii transportatoare pentru întregul parcurs al călătoriei, însoțitorul minorului completează olograf o declarație pe proprie răspundere în fața organelor poliției de frontieră, din care să rezulte că țara de destinație a călătoriei este cea de reședință/domiciliu a/al minorului.

• Dacă minorul respectiv călătorește în altă țară decât cea în care își are domiciliul sau reședința, însoțit de către un părinte sau un alt însoțitor major, este necesară declarația care să cuprindă acordul părintelui / părinților / reprezentantului legal cu privire la călătoria minorului.

Dovada domiciliului în străinătate al minorului se poate face cu următoarele documente, conform art. 24 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulații a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94 din 26 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:

– pașaportul minorului, eliberat de autoritățile române, în care este menționat statul de domiciliu, numai dacă cel puțin unul dintre părinți sau, după caz, reprezentantul legal domiciliază în statul respectiv;

– alt document de călătorie/documentul de identitate al minorului, în care este menționat domiciliul, emis de statul respectiv;

Dovada reședinței minorului se face cu orice document emis de autoritățile statului de reședință, care atestă că minorul are stabilită reședința în acel stat:

• permis de ședere eliberat pe numele minorului;
• carte de rezidență eliberată pe numele minorului ;
• alte acte emise pe numele minorului de către autoritățile competente din acel stat privind înregistrarea reședinței (ex. adeverințe/certificate emise de autorități publice etc.).

Documentele eliberate de autorități oficiale din statele cu care România a încheiat tratate de asistență juridică care prevăd scutirea de astfel de formalități sunt exceptate de la procedura de supralegalizare sau aplicare a apostilei de la Haga.

NOTĂ – Legiuitorul nu stabilește în mod expres categoria documentelor acceptate ca dovadă, acestea trebuind sa fie însoțite de traducere legalizată, cu excepția permiselor/cărților de rezidență eliberate în acest sens.

6. MINORUL CARE URMEAZĂ SĂ BENEFICIEZE DE TRATAMENT MEDICAL ÎN STRĂINĂTATE

Pentru minorul, cetățean român, care urmează să se depleseze în străinătate pentru a beneficia de tratament medical, i se permite ieșirea din țară, fără a fi necesar acordul ambilor părinți, al celuilalt părinte, al părintelui supraviețuitor sau al reprezentantului legal, în baza documentelor doveditoare ale situației medicale a minorului – în original și copie (care vor rămâne la Punctul de Trecere a Frontierei), emise sau avizate de autoritățile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul ori statele în care urmează să se acorde tratament medical.

 

 

7. MINORUL CARE PARTICIPĂ LA STUDII SAU CONCURSURI OFICIALE ÎN STRĂINĂTATE

În cazul minorilor care se deplasează în străinătate pentru studii sau concursuri oficiale, este necesar doar acordul unuia dintre părinți. În acest sens, însoțitorul trebuie să prezinte la controlul de frontieră documente doveditoare privind participarea minorului la studii sau concursuri oficiale în străinătate, emise de instituția organizatoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfășura studiile sau concursurile oficiale – în original și copie (care vor rămâne la Punctul de Trecere a Frontierei).

În situația în care minorul este însoțit de o terță persoană (alta decât părintele sau reprezentantul legal), aceasta trebuie să prezinte și certificatul de cazier judiciar.

DECLARAȚIA DE ACORD

Potrivit art. 30 alin. (7) din Legea 248/2005, declarația de acord trebuie să fie autentificată în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în fața autorităților străine, să îndeplinească condițiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepția celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenții sau acorduri de asistență juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare.

Lista statelor semnatare ale Convenției se regăsește pe site-ului oficial al Conferinței de la Haga, www.hcch.net. Declarațiile autentificate într-unul din aceste state au nevoie doar de aplicarea apostilei.

Valabilitatea acordului cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate nu poate depăși 3 ani de la data autentificării declarației.

În situația în care au intervenit modificări cu privire la datele de identitate (ex. nume de familie) sau documentele de călătorie (pașaport nou eliberat/carte de identitate preschimbată) ale persoanelor menționate în cuprinsul declarației (părinți/reprezentant legal, minor sau însoțitor), documentul rămâne valabil dacă identificarea persoanelor se poate face pe baza celorlalte date (ex.- CNP).

Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi şi nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus, se informează aceştia, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil. În cazul în care nu este posibilă informarea părinţilor, poliţiştii de frontieră anunţă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care iniţiază procedura aplicabila minorilor neînsoţiţi, potrivit legii.

Conditii generale de calatorie a cetatenilor din statele membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European

Intrarea pe teritoriul Romaniei a cetatenilor Uniunii Europene, statelor membre Spatiului Economic European si Elvetiei este permisa prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului de persoane, cu conditia prezentarii documentului national de identitate, a pasaportului sau a unui document eliberat in conditiile O.U.G. nr. 102/2005 pentru cetatenii Uniunii Europene, valabil, fara a se aplica stampila de intrare de politistii de frontiera in oricare dintre aceste documente.

Membrii de familie care nu sunt cetateni ai Uniunii Europene pot intra pe teritoriul Romaniei in baza unui pasaport valabil si a vizei de intrare, cu exceptia cazurilor in care obligativitatea obtinerii vizei este desfiintata in conditiile legii.

Membrul de familie care nu este cetatean al Uniunii Europene, dar care este in posesia unui document valabil, care atesta rezidenta pe teritoriul unui alt stat membru in calitate de membru de familie al unui cetatean al Uniunii Europene, este scutit de la obligativitatea obtinerii unei vize. Politistii de frontiera nu aplica stampila de intrare sau de iesire in pasaportul persoanelor din aceasta categorie.

Cetatenilor U.E., S.E.E. si Elvetia le este recunoscut dreptul comunitar la libera circulatie si beneficiaza de un control minim la trecerea frontierei, ce consta intr-o verificare rapida si imediata a documentelor de calatorie pentru stabilirea identitatii.

Intr-o maniera aleatorie ori in baza unor analize de risc, politistii de frontiera pot efectua controale mai riguroase / suplimentare asupra persoanelor si mijloacelor de transport ale acestora, respectandu-se intotdeauna prevederile legislatiei in vigoare.

Lista statelor membre U.E., Schengen si S.E.E.:

• Cele 28 state membre ale Uniunii Europene sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Portugalia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Romania, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
• Cele 26 state membre ale Spatiului Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Definitii:

• cetatean al Uniunii Europene – orice persoana care are cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene;
• stat membru – stat membru al Uniunii Europene;
• membru de familie:

• • • sotul sau sotia;
    • descendentii in linie directa, indiferent de cetatenie, care nu au implinit varsta de 21 de ani sau care se afla in intretinerea cetateanului Uniunii Europene, precum si cei ai sotului / sotiei;
    • ascendentii in linie directa, indiferent de cetatenie, care se afla in intretinerea cetateanului Uniunii Europene, precum si cei ai sotului / sotiei;
• drept de rezidenta – dreptul cetateanului Uniunii Europene de a ramane si de a locui pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
• rezident – cetatean al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care isi exercita dreptul la libera circulatie si rezidenta pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
• persoana aflata in intretinere – orice alt membru de familie, indiferent de cetatenie, care nu se incadreaza in definitia prevazuta la pct. 3 si care, in tara de origine ori de provenienta, se afla in intretinerea sau gospodareste impreuna cu cetateanul Uniunii Europene ori se afla in situatia in care, din motive medicale grave, este necesara asistenta personala a acestuia;
• partener – persoana care convietuieste cu cetateanul Uniunii Europene, daca parteneriatul este inregistrat conform legii din statul membru de origine ori de provenienta sau, in cazul in care parteneriatul nu este inregistrat, relatia de convietuire poate fi dovedita.

Conditii generale de calatorie in statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Schengen si Spatiului Economic European

Cetatenii romani pot calatori in statele membre ale Uniunii Europene, Spatiului Schengen si Spatiului Economic European, in urmatoarele conditii:

• la trecerea frontierei, prin punctele de trecere deschise traficului international, se legitimeaza cu cartea de identitate sau pasaportul valabile (vezi lista statelor care permit intrarea in tara pe baza cartii de identitate);
• nu se afla in niciunul din cazurile de limitare a exercitarii dreptului la libera circulatie in strainatate.

Ca cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, romanii beneficiaza de un control minim la trecerea frontierei, ce consta intr-o verificare rapida si imediata a documentelor de calatorie pentru stabilirea identitatii. Controlul se efectueaza pe culoarul (culoarele) special amenajat – pentru cetateni U.E. si S.E.E. – iar, la final, Politia de Frontiera nu aplica, in documentul de calatorie, stampila de intrare / iesire in / din tara.

Intr-o maniera aleatorie ori in baza unor analize de risc, politistii de frontiera pot efectua controale mai riguroase / suplimentare asupra persoanelor si mijloacelor de transport / obiectelor acestora, respectandu-se intotdeauna prevederile legislatiei in vigoare.

Daca se constata ca nu sunt indeplinite conditiile de iesire din tara, seful punctului de trecere a frontierei dispune intreruperea calatoriei.

Membri de familie ai cetatenilor romani, care nu sunt cetateni ai Uniunii Europene, pot iesi de pe teritoriul Romaniei in baza unui pasaport valabil si a vizei de intrare, cu exceptia cazurilor in care obligativitatea vizei este desfiintata in conditiile legii.

Membrul de familie care nu este cetatean al Uniunii Europene, dar este in posesia unui document valabil, care atesta rezidenta pe teritoriul unui stat membru (in calitate de membru de familie al unui cetatean U.E.), este scutit de obligativitatea obtinerii unei vize.

In cazul cetatenilor romani minori, iesirea din tara se face cu respectarea prevederilor Legii 248/2005.

P.F.R. recomanda respectarea termenului de sedere in statele de destinatie, precum si documentarea prealabila, la reprezentantele diplomatice ale acestor tari din Romania, cu privire la conditiile particulare de intrare si sedre in fiecare dintre aceste state

• Lista statelor membre U.E., Schengen si S.E.E.:

• • Cele 28 state membre ale Uniunii Europene sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Irlanda, Luxemburg, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Portugalia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord, Romania, Spania, Suedia, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
  • Cele 26 state membre ale Spatiului Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.
• Lista statelor care permit intrarea pe baza cartii de identitate: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvergia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria

Conditii generale de calatorie in statele pentru care nu este necesara viza de intrare

Statele in care cetateanul roman nu are nevoie de viza de intrare sunt:

• Albania, Andorra, Antigua si Barbuda, Argentina,
• Bahamas, Barbados, Belize, Bosnia si Hertegovina, Brazilia, Brunei,
• Chile, Columbia, Coreea de Sud, Costa Rica,
• Dominica, Republica Dominicana,
• Ecuador, El Salvador,
• Fiji, Filipine,
• Georgia, Guatemala,
• Honduras, Hong Kong,
• Israel,
• Japonia,
• Kiribati,
• Macao, Macedonia de Nord, Malaezia, Maroc, Mauritius, Mexic, Micronezia, Moldova, Monaco, Muntenegru,
• Nicaragua, Noua Zeelanda,
• Paraguay, Peru,
• Saint Kitts & Nevis, Saint Vincent & Grenadine, San Marino, Santa Lucia, Serbia, Seychelles, Sfantul Scaun, Singapore,
• Tanzania, Trinidad Tobago, Tunisia, Turcia,
• Ucraina, Uruguay,
• Vanuatu, Venezuela,
• Zambia.

Pentru a calatori in aceste state, la iesire din tara, trebuie sa detineti pasaportul valabil si, de asemenea, sa indepliniti conditiile prevazute de legislatia in vigoare (vezi lista statelor care permit intrarea in tara pe baza cartii de identitate).

In tarile pentru care nu este necesara viza de intrare, cetatenii romani au dreptul legal de sedere, in fiecare stat in parte, o perioada de 30 – 90 de zile, intr-un interval de 6 luni (vezi Regimul calatoriilor cetatenilor romani in strainatate).

Pot fi facute mai multe calatorii in acest interval, dar totalul zilelor de sedere efectuate nu trebuie sa depaseasca 30 – 90 zile, de la data primei intrari in statul respectiv.Va recomandam, inainte de plecarea in strainatate, sa contactati ambasada statului in care urmeaza sa va deplasati, precum si ambasadele tarilor de tranzit, pentru obtinerea de informatii suplimentare privind conditiile particulare de intrare si sedere prevazute de legislatia nationala.

Dupa consumarea perioadei legale de sedere, cetateanul roman are obligatia de a parasi teritoriul statului respectiv, putand reintra, la finalul perioadei celor 6 luni, calculate de la data primei intrari.

Lista statelor care permit intrarea pe teritoriile lor pe baza cartii de identitate:

• Macedonia de Nord (90 zile)
• Moldova (90 zile)
• Muntenegru (30 zile)
• Serbia (90 zile)

Conditii in care cetatenii straini pot tranzita teritoriul Romaniei si calatori in Romania fara viza

Cetatenii statelor terte, supusi obligatiei de a detine viza in temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2001, pot tranzita Romania intr-o perioada care nu depaseste 5 zile si au drept de sedere pe teritoriul Romaniei pentru o perioada care nu depaseste 90 de zile in orice perioada de 180 de zile, fara a obtine in prealabil o viza romana, daca:

• sunt titulari ai unuia dintre urmatoarele documente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care aplica integral acquis-ul Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franta, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria, precum si de Elvetia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia):

• • o viza uniforma, definita la articolul 2 punctul 3 din Codul de vize, valabila pentru doua intrari sau pentru intrari multiple;
  • o viza de lunga sedere, mentionata la articolul 18 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen;
  • un permis de sedere, definit la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006;
• poseda o viza nationala de scurta sedere, viza nationala de lunga sedere sau un permis de sedere valabil eliberate de Bulgaria, Cipru si Croatia;

Conditii la exonerarea de la obligativitatea de obtinere a vizei romane:

• Durata de valabilitate a documentelor mentionate trebuie sa acopere durata tranzitului sau sederii in Romania.
• Cetatenii in cauza sunt scutiti de obligatia obtinerii vizei romane, insa trebuie sa indeplineasca in continuare conditiile de intrare stabilite la articolul 5 (1) din Regulamentul 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 – Codul Frontierelor Schengen (document valabil de trecere a frontierei, documente justificative ale scopului si conditiilor de calatorie, dovada ca poseda suficiente mijloace de subzistenta).
• Pentru echivalarea unei vize uniforme, a unei vize nationale sau a unui permis de sedere cu viza romana de tranzit este necesar ca tranzitarea teritoriului Romaniei sa se incadreze intr-un traseu firesc catre tara care a eliberat viza sau pentru a se intoarce in tara al carui resortisant este, sau tara de domiciliu.
• Posesorilor unei vize cu o singura calatorie, epuizata in ceea ce priveste dreptul de sedere, li se va permite tranzitul numai in perioada de valabilitate a vizei.